Luna ianuarie 2026 a venit cu zile lungi de frig aspru în toată țara, dar meteorologii reamintesc că România – și inclusiv Alexandria – a trecut în trecut prin ierni mult mai severe, cu temperaturi care au coborât spre minus 40 de grade.

Cum arată ianuarie 2026 în cifre

Potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), începutul acestui an s‑a remarcat printr-un val de frig persistent:

• temperatura minimă cea mai scăzută din țară a fost de –21,7°C, măsurată pe 17 ianuarie 2026 la Joseni;
• în Capitală, la stația București – Băneasa, minima a ajuns la –14,6°C pe 13 ianuarie 2026;
• cea mai mică temperatură maximă a zilei a fost de –11,4°C pe 17 ianuarie 2026 la Radar Bârnova și –10,9°C tot la Joseni;
• în zona Bucureștiului, maxima diurnă cea mai scăzută a fost de –4,5°C, înregistrată pe 11 ianuarie 2026 la stația meteo Afumați.

Pentru mulți locuitori din Alexandria, frigul din aceste zile poate părea deosebit de dur, dar statisticile ANM arată că nu este ceva fără precedent.

Iernile recente cu ger prelungit

Specialiștii amintesc că, în ultimele două decenii, au existat mai multe ierni în care frigul s-a instalat pe perioade mai lungi, la scară națională.

• Ianuarie 2017 este considerat, la nivelul ultimilor 20 de ani, luna cu cele mai multe zile de ger și cu cele mai lungi intervale consecutive de temperaturi extrem de scăzute. Temperatura medie a lunii a fost mult sub normal în aproape toată țara.
  • Atunci, minima absolută a lunii a atins –32°C la Întorsura Buzăului, pe 10 ianuarie 2017.
  • La București – Băneasa s-au înregistrat –21,7°C în aceeași zi.
  • Maximele zilei au rămas și ele foarte jos: până la –16,4°C la Radar Bârnova și –15,9°C la stația Baraolt, iar în zona Afumați, maxima nu a urcat peste –10,2°C (8 ianuarie 2017).

După 2007, ANM notează mai mulți ani în care, la minimum 10 stații meteorologice, gerul a persistat pe durate considerabile în luna ianuarie:

• 2009 – 11 zile consecutive cu ger, între 20 și 30 ianuarie;
• 2010 – 11 zile consecutive, între 3 și 13 ianuarie;
• 2011 – două episoade, de 7 zile (1–7 ianuarie) și 8 zile (24–31 ianuarie);
• 2013 – 8 zile la rând cu ger, între 7 și 14 ianuarie;
• 2016 – două intervale reci, 1–6 ianuarie (6 zile) și 18–25 ianuarie (8 zile);
• 2022 – 7 zile consecutive cu ger, între 19 și 25 ianuarie.

La polul opus, au existat și ierni mult mai blânde:

• în 2007, s-au consemnat doar 5 zile cu ger la cel puțin o stație meteo;
• în 2023, doar 2 zile cu ger la nivelul întregii rețele de măsurători.

Recordurile istorice de temperatură în ianuarie

ANM a realizat un top al celor mai scăzute temperaturi observate în România în luna ianuarie. La nivel național, recordurile absolute sunt:

• –38,5°C la Bod (județul Brașov), în 1942 – minima absolută pentru România în ianuarie;
• –38,4°C la Miercurea Ciuc (Harghita), în 1985;
• –38,0°C la Joseni, pe 18 ianuarie 1963;
• –35,5°C la Întorsura Buzăului, atât pe 5 ianuarie 1990, cât și pe 13 ianuarie 1985;
• –35,3°C la Timișoara, pe 24 ianuarie 1963;
• –35,2°C la Dej, pe 18 ianuarie 1963;
• –35,0°C la Roman, pe 14 ianuarie 1893;
• –34,9°C la Sfântu Gheorghe (Covasna), pe 13 ianuarie 1985;
• –34,7°C la Toplița, pe 18 ianuarie 1963.

Alexandria și Roșiori de Vede, printre punctele „polare” ale iernii 1941–1942

Teleormanul apare și el pe harta extremelor de iarnă. Pentru locuitorii din Alexandria și din împrejurimi, un episod rămâne de referință în arhivele meteorologice:

• la Alexandria, în 24 și 25 ianuarie 1942, s‑au înregistrat temperaturi minime de –34,8°C;
• la Roșiori de Vede, pe 25 ianuarie 1942, termometrele au coborât până la –34,6°C.

Aceste valori se apropie de recordurile absolute naționale și arată că sudul țării, deși cunoscut în general pentru veri foarte calde, poate trece uneori și prin episoade de iarnă extrem de severă.

Ce înseamnă aceste date pentru iernile care urmează

Concluzia meteorologilor este că, în ultimii aproximativ 20 de ani, valurile de ger foarte puternic au devenit, în general, mai rare și mai puțin intense, iar temperaturile de ordinul –30°C sunt consemnate tot mai puțin frecvent și în tot mai puține stații meteo.

Totuși, istoria ultimului secol arată clar că episoade de frig extrem, cum au fost cele din ianuarie 1942 sau ianuarie 2017, nu pot fi excluse din scenariile iernilor viitoare. Pentru Alexandria, asta înseamnă că, deși statistic iernile tind să fie mai blânde, comunitatea trebuie să rămână pregătită pentru eventuale reveniri ale gerului serios – fie că vorbim de protejarea rețelelor de utilități, de infrastructura rutieră sau pur și simplu de adaptarea obiceiurilor de zi cu zi la friguri mai aspre decât cele cu care ne-am obișnuit în ultimii ani.