CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților din lipsă de cvorum

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a doua oară luarea unei decizii esențiale legate de reforma pensiilor magistraților, din cauza lipsei cvorumului. Hotărârea trebuia să fie luată înainte de 1 ianuarie 2026, însă termenul final a fost împins pe 16 ianuarie, ceea ce face imposibilă aplicarea noii legi de la începutul anului.

Ședințele CCR blocate de absența a patru judecători

Luni dimineață, la ședința de deliberare, judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga – toți patru numiți de PSD – nu au intrat în sala CCR, după ce duminică aceștia au părăsit surprinzător ședința în semn de protest, ceea ce a blocat luarea unei decizii. Fără participarea lor, plenul CCR nu a întrunit cvorumul necesar.

Președinta Curții, Simina Tănăsescu, a explicat că ieri, 28 decembrie, ședința a început în componență completă, dar numărul judecătorilor prezenți s-a redus pe parcurs, iar în ziua următoare cvorumul nici măcar nu a fost atins. Ea a adăugat că întreruperea ședinței este posibilă la cererea unui judecător pentru o mai bună analiză a cazului, fără a confirma însă motivele oficiale din spatele acestor cereri.

Cereri de amânare și studii de impact refuzate

Potrivit unor surse citate de presă, cei patru judecători au solicitat amânarea deciziei până pe 15 ianuarie, invocând nevoia unui timp suplimentar pentru studierea legii. De asemenea, au cerut solicitarea către Ministerul Justiției a unui studiu de impact privind efectele noii legi, însă această propunere nu a fost acceptată de plen.

Inițial, Curtea trebuia să decidă pe 10 decembrie dacă reforma privind vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților este legală, însă judecătorii au amânat până pe 28 decembrie, iar ulterior ședința a fost blocată din nou.

Contextul reformei pensiilor magistraților

Proiectul de lege introduce modificări majore în sistemul de pensionare al magistraților, crescând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Practic, nu va mai fi permisă pensionarea sub 58 de ani. În plus, perioada minimă de vechime în muncă se mărește de la 25 la 35 de ani, iar pensia de serviciu va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de situația actuală în care este egală cu acest venit.

Reforma a fost contestată în instanță, iar pe 5 decembrie Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea acesteia. De asemenea, aceeași zi a marcat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan de către parlamentari AUR, SOS și ai grupului lui Victor Ponta, moțiune care nu a trecut.

Implicații locale și naționale

Blocajul din CCR prelungește incertitudinea asupra unui act normativ care afectează și magistrați din toată țara, inclusiv din județul Iași. Magistratul local va trebui să aștepte, cel mai probabil, până după jumătatea lunii ianuarie pentru clarificări legate de pensii și condițiile în care se vor putea pensiona în viitor.

Această întârziere determină o nesiguranță atât pentru beneficiarii direcți, cât și pentru întregul sistem judiciar, care se confruntă de ani buni cu o criză de personal și dificultăți în menținerea stabilității profesionale.

În concluzie, pentru moment, reforma pensiilor magistraților rămâne în aer, iar aplicarea noii legi va fi amânată cel puțin până după jumătatea lunii ianuarie, în așteptarea deciziei definitive a Curții Constituționale.
Cetățenii din Iași și din întreaga țară sunt astfel martorii unui nou episod tensionat în lupta pentru reformarea justiției și echilibrul între drepturile magistraților și sustenabilitatea sistemului public de pensii.

Articol realizat pentru paine si circ - Știri din Iași și regiune.
Data publicării: 29 decembrie 2025