Guvernul Bulgariei a demisionat în urma protestelor masive provocate de nemulțumirile fiscale și întârzierea luptei anticorupție

Guvernul condus de premierul Rosen Jeliazkov și-a anunțat demisia joi, la doar un an de la preluarea mandatului, în contextul unor proteste numeroase care au zguduit întreaga țară. Nemulțumirile legate de politicile fiscale și lipsa progreselor în combaterea corupției au fost principalele motive care au dus la această decizie.

Proteste fără precedent în ultimul an

Miercuri seara, sute de mii de bulgari au ieșit în stradă în zeci de orașe, manifestând împotriva guvernului. Cele mai ample proteste au avut loc la Sofia, unde peste 100.000 de persoane s-au adunat în fața clădirilor simbolice ale puterii — Parlamentul, Guvernul și Președinția. Mesajele scandate de protestatari, precum „Demisia”, „Mafia Afară” și „Alegeri Corecte” au fost proiectate pe fațada Parlamentului. La manifestații s-au alăturat studenți din universitățile capitalei. Mobilizarea a fost mult mai mare față de săptămâna precedentă, când circa 50.000 de oameni au demonstrat. Proteste similare s-au desfășurat și în alte orașe importante precum Plovdiv, Varna, Veliko Târnovo și Ruse, iar bulgarii din diaspora s-au solidarizat prin manifestații desfășurate în capitale europene și în orașe precum Londra, New York sau Zurich.

Nemulțumirile care au declanșat criza politică

Protestele au început în noiembrie, după prezentarea unui proiect de buget pentru 2026, primul pregătit în euro. Planul prevedea creșteri ale taxelor pe dividende și ale contribuțiilor sociale, ceea ce a stârnit nemulțumiri puternice în rândul cetățenilor. Chiar dacă guvernul a decis ulterior să retragă proiectul, protestele au escaladat și au reflectat o frustrare mai amplă față de guvernarea lui Jeliazkov, în special legată de modul în care sunt gestionate problemele anticorupție.

În declarația sa televizată după demisie, premierul a recunoscut că protestele au depășit pragul economic: „Tineri, vârstnici, oameni din diverse comunități cer o schimbare reală. Le respectăm energia civică.” Demisia a fost caracterizată drept un gest de responsabilitate, venit într-un moment extrem de delicat pentru Bulgaria, care se pregătește să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2026. O parte semnificativă a populației privește cu scepticism această tranziție, în contextul temerilor legate de inflație și influența dezinformării.

Deciziile politice care urmează

Președintele Rumen Radev, care și el solicitase demisia guvernului, va începe în curând consultările cu partidele parlamentare pentru a forma un nou executiv. Dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord politic, cel mai probabil va fi numit un guvern interimar care să guverneze până la alegeri anticipate. Bulgaria a trecut printr-un asemenea proces de șapte ori în ultimii cinci ani, în special după protestele masive antifraudă din 2020 împotriva fostului premier Boiko Borissov.

Pentru ieșeni și românii care urmăresc evoluțiile din regiune, dificultățile politice din Bulgaria arată cât de sensibile sunt tranzițiile economice și politice în Balcani, mai ales în perioadele de schimbări majore, precum adoptarea euro. Rămâne de văzut cum va gestiona Sofia această perioadă turbulenta și dacă noul guvern va reuși să răspundă așteptărilor cetățenilor.

Surse: Politico, Euronews