Curtea de Apel București răspunde acuzațiilor din documentarul Recorder: tensiuni și suspiciuni în sânul justiției

Judecătoarea Raluca Moroșanu, din cadrul Secției I Penale a Curții de Apel București (CAB), a făcut declarații surprinzătoare chiar înaintea conferinței de presă a conducerii CAB. Ea a confirmat acuzațiile colegului său, judecătorul Laurențiu Beșu, cu privire la presiuni interne și o atmosferă tensionată în instanță, în contextul unor dezvăluiri legate de manipularea dosarelor importante.

Judecătoarea Moroșanu susține acuzațiile colegului său

Înainte ca președintele CAB, Liana Arsenie, să înceapă conferința de presă, judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit și a afirmat că toate aspectele semnalate de Laurențiu Beșu în documentarul Recorder sunt reale. Cu o experiență de 19 ani la secția penală, Moroșanu a subliniat că magistrații muncesc mult, însă conducerea curții nu oferă sprijin, iar angajații sunt „terorizați” de factorul decizional. Aceasta a negat orice legătură cu serviciile de informații, spunând că nu a fost „ofițer acoperit”, fiind în același timp și formator la Institutul Național al Magistraturii.

Reacția președintei Curții de Apel București

După intervenția judecătoarei Moroșanu, Liana Arsenie a susținut o conferință de presă în fața unui număr mare de angajați ai Curții care stăteau în spatele său, semn al susținerii acesteia. Arsenie a încercat să explice situația diferitelor dosare tergiversate, inclusiv prin schimbarea completurilor de judecată, și a insinuat că cei doi magistrați care au făcut acuzațiile sunt personaje problematice — unul fiind descris ca „violent și recalcitrant”, iar celălalt suspectat de legături cu serviciile secrete.

Președintele CAB a pledat că există o încercare coordonată de a discredita instanța, mai ales că aceasta urmează să judece cazuri importante de corupție.

Puncte cheie din declarațiile Lianei Arsenie

• Despre justiție: Arsenie a reiterat principiul că judecata corespunzătoare se face în instanțe, nu în afara lor, că legea nu se schimbă prin presiune publică sau manipulare și că politica nu trebuie să influențeze actul de justiție.

• Cazul Vanghelie: Curtea a emis două soluții de achitare și una de constatare a prescripției faptei de luare de mită din 2007, prescriere care a intervenit în 2017, anterior înregistrării dosarului la CAB. Astfel, acuzațiile că manipulările au urmărit favorizarea inculpatului au fost respinse ca o „manipulare publică revoltătoare”. Prescripția, a explicat Arsenie, este o consecință a legii actuale, nu o vină a instanței.

• Cazul Bădălău: Dosarul privind trafic de influență, încă nefinalizat, implică o contestație pe competența instanței. Schimbarea completului de judecată s-a făcut aleatoriu iar deciziile au fost conforme procedurilor.

• Schimbarea arbitrară a completurilor: Arsenie a susținut că deciziile privind schimbările au venit din afara CAB, dar și că unele schimbări au avut la bază motive administrative, ca echilibrarea volumului de muncă.

• Sesizarea Inspecției Judiciare: Conducerea a anunțat sesizarea Inspecției Judiciare, dar și a CNSAS și CSAT pentru a verifica compatibilitatea profesiei de judecător cu eventuale funcții de securitate ale lui Laurențiu Beșu.

Problematica legată de judecătorul Daniela Panioglu

Președinta CAB a criticat vehement pe Daniela Panioglu, colegă care a lansat acuzații fără susținere factuală și care, potrivit conducerii, a avut o conduită necorespunzătoare, inclusiv consumarea de fonduri de chirie în mod ilegal și agresiuni verbale și fizice asupra colegilor. De asemenea, judecătoarea nu a soluționat un dosar important timp de 9 ani, conducând la prescrierea faptelor.

• „Cei care trebuie să decidă între conflicte trebuie să reflecte asupra unei atmosfere de instanță cu violență verbală și fizică”, a spus Arsenie, însoțind declarația cu înregistrări audio din sală.

Atacuri mediatice și politice, o „campanie de linșare” a justiției

Conducerea Curții consideră că valul de critici vine ca răspuns la dosarele grele pe care instanța trebuie să le judece și că operațiunile mediatice urmăresc să slăbească încrederea publică în sistemul juridic. Acțiunile au fost catalogate drept parte a unui mecanism organizat de destabilizare, orchestrat prin declarații și dezvăluiri mediatice cu potențial de instigare împotriva ordinii constituționale.

Întrebări-cheie din conferință și răspunsurile conducerii CAB

• Despre dosarele mediatizate: CAB susține că reprezentarea lor în mass-media nu reflectă întotdeauna realitatea justiției, iar deciziile privind repartizarea dosarelor țin cont de criterii profesionale și opțiunea judecătorilor.

• Aspect securitar: Curtea a arătat că nu are competențe în verificarea aspectelor legate de securitate națională, acestea fiind în atribuțiile altor instituții.

• Influența politicului: Orice imixtiune a politicului în justiție este considerată gravă, judecătorii activând independent și conform legii.

• Declarațiile politice publice: Conducerea CAB a explicat că nu se simte influențată de discursurile politicienilor și că soluțiile se bazează exclusiv pe probe.

Ce se întâmplă la CAB – o perspectivă și pentru Iași?

Deși dezbaterile și confruntările pe marginea justiției par departe de zona noastră, juriștii și cetățenii din Iași trebuie să urmărească cu atenție ce se întâmplă în marile curți din țară, mai ales într-un context în care încrederea în justiție este esențială. Presiuni interne, acuzații publice și acuzații de interferență politică pot afecta procesele indiferent de județ. Semnalele transmise de magistrații din București potb fi reflectate și în alte instanțe, inclusiv cele din Moldova.

Concluzie

Curtea de Apel București trece printr-o perioadă tensionată, marcată de acuzații grave privind tergiversarea dosarelor de corupție și influențe ascunse în sistemul judiciar. În timp ce unii magistrați confirmă presiuni interne și metode de lucru problematice, conducerea instituției respinge acuzațiile și denunță o campanie concertată de denigrare a justiției. Situația sugerează nevoia unor analize și clarificări transparente pentru a proteja stabilitatea și independența actului de justiție în întreaga țară.

Foto: Inquam Photos / Gyozo Baghiu

Articol realizat pentru paine si circ, surse: conferința Curții de Apel București, documentarul Recorder și investigația Biziday.