Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, respinsă în Parlament

Parlamentul României a respins moțiunea de cenzură împotriva Executivului condus de Ilie Bolojan, după ce doar 139 de deputați și senatori au votat „pentru”, sub numărul necesar de 232. Reforma pensiilor magistraților, susținută de guvern prin asumarea răspunderii, rămâne astfel în vigoare, așteptând decizia Curții Constituționale pe 28 decembrie.

Votul din Parlament și pozițiile politice

În ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, desfășurată astăzi, 15 decembrie 2025, au fost prezenți 420 de parlamentari. Din aceștia, 139 au votat în favoarea moțiunii, iar doar doi s-au exprimat împotrivă. Votul a fost secret, exprimat prin bile, iar PSD a anunțat înainte că va vota împotriva demersului. După vot, agenda Senatului a continuat cu dezbaterea moțiunii simple împotriva Dianei Buzoianu, ministrul Mediului.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan înainte de vot

Premierul a catalogat moțiunea drept un „exercițiu de imagine” din partea opoziției, criticând lipsa unor propuneri concrete pentru stabilitatea economică a țării. Ilie Bolojan a mai atacat opoziția pentru votul împotriva legii ce permite Armatei Române să doboare drone rusești intrate ilegal în spațiul aerian al României, numind abordarea partidelor AUR, SOS și POT „periculoasă” în contextul apărării naționale.

Bolojan a evidențiat câteva realizări ale guvernului în ultimul an:

• În octombrie, România a obținut împrumuturi cu dobânzi mai mici decât în precedentul an, semn al creșterii încrederii investitorilor.
• Cheltuielile de personal în sectorul public au scăzut comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
• Nu sunt prognozate creșteri de taxe și impozite în anul următor, accentul urmând să fie pus pe combaterea evaziunii fiscale și pe atragerea de fonduri europene pentru investiții.
• Guvernul dorește o economie „pe baze mai sănătoase”, dar susține că opoziția preferă „haosul și scandalul” în locul soluțiilor.

Premierul a lansat întrebări retorice referitoare la alternativele propuse de opoziție: dacă România ar fi trebuit să fie lăsată să ajungă în criză, să nu investească în apărare sau să continue să acumuleze deficite.

Contextul moțiunii și reforma pensiilor magistraților

Moțiunea intitulată „România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare” a fost depusă pe 5 decembrie 2025, la scurt timp după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe Legea pensiilor magistraților. Aceasta a fost inițiată de parlamentari din AUR, SOS, precum și susținători ai fostului premier Victor Ponta, cu un discurs ce include și opoziția față de restructurările din administrația locală, temă recent preluată și de PSD.

Legea pregătită prevede majorarea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, creșterea stagiului minim de cotizare la 35 de ani și plafonarea pensiei magistraților la 70% din ultimul salariu net.

Curtea Constituțională va analiza acest act normativ la 28 decembrie 2025. În octombrie, o inițiativă similară fusese respinsă de CCR pe motiv că guvernul nu respectase procedura consultării cu Consiliul Superior al Magistraturii. De data aceasta, avizul CSM este negativ, dar consultativ.

Dacă moțiunea de cenzură va fi respinsă (cum s-a întâmplat astăzi) și CCR va valida proiectul, legea va putea fi promulgată de președintele României.

Guvernul Bolojan – stabilitate în fața moțiunilor

De la preluarea mandatului, în iunie 2025, Guvernul Bolojan a trecut cu bine prin cinci încercări de moțiune de cenzură, menținându-se ferm la conducerea țării în contextul unor reforme și presiuni politice constante.

Pentru ieșeni, această decizie parlamentară vine într-un moment în care stabilitatea politică și economică este esențială pentru dezvoltarea locală, continuarea investițiilor și asigurarea condițiilor propice pentru proiectele din regiune. Reforma pensiilor magistraților și susținerea apărării naționale sunt componente importante ale agendei naționale cu impact și asupra comunității noastre.

Foto: Octav Ganea / Inquam Photos