SUA se retrage din nou din UNESCO, acuzând o agendă globalistă și valori părtinitoare, continuând politica de izolare internațională inițiată de Trump.
Statele Unite au decis să părăsească din nou UNESCO, continuând direcția de politică internațională inițiată de Donald Trump, care implică retragerea din organizații globale importante. Decizia, care va avea efect la finalul lui 2026, reflectă strategia administrației Trump de a îndepărta America de instituțiile internaționale, așa cum s-a întâmplat și în timpul primului său mandat cu Organizația Mondială a Sănătății și Acordul de la Paris.
Motivele din spatele retragerii
Oficialii americani susțin că UNESCO promovează o agendă ce contravine politicii "America First" a lui Trump. Aceștia consideră că organizația susține valorile agendei ONU de dezvoltare durabilă, percepute ca fiind contrare principiilor decise de alegători în 2024. De asemenea, Casa Albă a criticat UNESCO pentru promovarea unor valori considerate "woke", opuse celor promovate de administrația Trump.
Reacții internaționale și istoricul retragerilor
Directorul general al UNESCO a descris decizia SUA ca fiind de așteptat, deși regretabilă, subliniind că organizația era pregătită pentru un asemenea scenariu. Aceasta nu este prima dată când SUA iau asemenea măsuri: au mai părăsit UNESCO în 1984 sub președinția Reagan și din nou în 2017, cu Trump la conducere. Joseph Biden a reușit să reintroducă SUA în UNESCO în 2021, dar această reîntoarcere a fost de scurtă durată.
Implicațiile financiare și culturale
Statele Unite contribuiau cu aproximativ 8% la bugetul UNESCO, deși această sumă este deja diminuată cu 20% față de perioada anterioară retragerii inițiate de Trump. UNESCO este bine cunoscută pentru rolul său în desemnarea siturilor din Patrimoniul Mondial, cum ar fi Marele Canion și orașul antic Palmyra, ceea ce face retragerea SUA cu atât mai semnificativă.
Decizia reflectă, de asemenea, o politică mai amplă a administrației Trump de a redefini relațiile internaționale ale SUA și de a pune accent pe strategiile naționale în detrimentul celor globale. Contextualizând pentru publicul din București, aceste mișcări arată un nou val de izolare americană în fața provocărilor globale comune.
